Dintr-o dată de-ți face dovadă
un prieten de drum că-i nicicum,
dacă iarăși, tu nu poți să-i spui
de-i om bun ori de nu-i,
du flăcăul în pisc - la risc.
Nu-i lăsa năuc - singur cuc.
Ține-i bine alături de tine.
Și-nțelege-vei cine-i.
Dacă-n munte cel brav nu-i grozav,
dacă-n pripă și-a frînt o aripă
și de gheață picioru-i se-agață,
a dat greș - și-acum țipă,
asta-i clar, nu-i vecin, ci străin.
Nu-njura cu-un 'juvînt - ci fă-i vînt.
Sus ge vîrf nu te-aduni cu nebuni,
despre ei versul nu ți-i înstruni.
Dacă totuși n-a zis nici pis
și-abătut se-arăta, dar urca,
pe cînd tu, oolo-n brînci de pe stînci
ai căzut - el gemea, te ținea,
dacă-alături ortac ca-n atac
sus pe culme-a ajuns ca buimac,
asta-nseamnă că, uite, pe el
să te bizui ca-n tine, la fel.
|